Cantonament Piatra Craiului

Cantonament Piatra Craiului – aprilie 2005 de Cristina Caragia

23 apr 05, Ziua I

Tren Bucuresti, Gara de Nord ora 06.11 – Brasov, ora 10:30 Campare cabana Zarnesti. Organizarea si cazarea membrilor in camere de 3-6 persoane. Am fost atat de entuziasmati de ideea cantonamentului, ca frigul din cabana, la un moment dat, nici nu se mai simtea. Pregatire preliminara produse alimentare, transare pui, depozitare. Cina, orele 18:00 (mamaliguta cu brinza am apreciat-o mult, fiind infometati).
Ne-am adunat apoi la bucatarie, a fost unicul loc cald,.Am exersat pe coarda (fibra elastica rasucita si acoperita cu invelis de nylon), si cordelina nodurile principale: opt dublu, fluture, ficherman etc. Am invatat nordarea hartii, cu ajutorul busolei. Cu busola ne-am familiarizat inca din Bucuresti, am facut orientare de teren in padurea Baneasa dupa “azimut”,( unghiul masurat in sensul orar de la directia nord pina la directia de mers). Seara ni s-a facut cunostinta cu traseul de a doua zi, am analizat curba de nivel de unde demaram mersul, (curba de nivel pe harta reprezinta o linie care uneste punctele cu aceeasi altitudine, i se mai spune si izohipsa.)

24 apr 05, ziua II

Desteptarea la 06:45 !! toata lumea afara, imediat. “D’Artagnan”, unul din colegii nostri se nimerea ultimul. Dupa inviorarea de dimineata, inclusiv fuga pina la baliza informationala de la iesirea din Zarnesti., urma pregatirea de masa. Mic dejun. Orele 08:15 – Pornire traseu Gura Riului spre refugiul Diana alt 1480 m, situat in Poiana Curmaturii, adapost precar, prezenta o cupola geodezica din Pvc, cu 2 priciuri din lemn. In general un refugiu montan e o constructie fara cabanier, mobilata sumar, intilnita de obicei pe trasee dificile, folosita pt odihna si adapost.
Am revenit la cabana coborind spre Plaiul Foii, apoi am mers pe drum agricol. Marcaj: banda albastra 2 ½ h. Deja am mentionat ca eram grupati in echipe, pentru o organizare optima a grupului si coordonarea activitatilor. Tot pe echipe exersam activitatea de ”ghid turistic” – persoana care se ocupa cu informarea , conducerea si sfatuirea turistilor inainte si in timpul calatoriei., de fapt aceasta e si menirea scolii noastre. Orele 15:00 pranz. Seara am adunat lemne din padure si s-a facut foc de tabara, ce-i drept, cam departe de cabana si in bataia vintului. Frigul ne-a adunat in bucatarie la o cana de vin fiert.

25 apr 05, Ziua III

Desteptare 06:45. Inviorare de dimineata. Mic dejun. Orele 08:30 pornire traseu din Zarnesti spre fantina lui Botoroga, Drumul Spre Prapastii si satul Magura. Popas la Poiana Zanoaga, peisaj incintator. Se vedea Masivul Piatra Mica si in partea opusa varful Omu. Am urcat spre “Crucea Eroilor”, alt 1781 m. Cand am ajuns in varf, a fost o senzatie totala de implinire, un peisaj impresionant, poze, si iar poze. Marcaj: banda galbena. Durata 2 ½ h.
La intoarcere la cabana ne astepta o ciorba fierbinde de toata lauda, pregatita de bucatareasa noastra, si de echipa care ajuta in ziua cutare. In general, mincarea pe tot parcursul cantonamentului a fost la nivel, variata, pregatita ca acasa, romaneste, si chiar destul de multa. Am avut o dupa –amiaza libera, am dormit in curte, pe iarba, pe izoprene , la soare. Sala dansanta in Sala de mese, dupa cina. Desi eram obositi, am dansat pina in zori.

26 apr 05, Ziua IV

Desteptare 06:45 Inviorare, ( am fost si filmati) Mic dejun. Surpriza zilei: traseul Zarnesti – Curmatura – Vf Ascutit – Zarnesti s-a anulat! Facem exercitii de alpinism.
Am pornit spre fintina lui Botoroga, pe drum forestier. “La prapastii ” am facut mansa, pina pe la orele 13:00, apoi ne-am indreptat spre stinca pt rapel. Rapel inseamna o tehnica de coborire pe o coarda folosind un dispozitiv special de coborire. Accidente (grave) n-au fost, si noi zicem ca ne-am descurcat destul de bine, majoritatea dintre noi fiind la prima experienta de acest gen. Cina, piept de pui cu cartofi piure. Pregatire pt traseul de a 2 zi – Supravetuire.

27 apr 05, Ziua V

Desteptare 06:45 Mic dejun. Pregatire de traseu, pt ziua si noaptea de supravetuire. Ni s-au impartit echitabil proviziile si am pornit pe drum forestier spre “Cheia Pisicii”, ( “Chei ” –despicatura adinca intre 2 pereti stincosi prin care trece firul unei vai) , am intrat in padure, am iesit in Poiana Vladusca si apoi am urcat pina la Table, cca alt 1380 m., punct de intersectie a mai multor poteci. Destinatia initiala a fost refugiul Grind – versantul Estic spre Piscul Baciului 1610 m. Deoarece eram uzi uzi de la ploaia de afara, ne-am oprit la o stina din Poiana Grind. Din fericire eram doar noi acolo, surprinzator, mirosul era suportabil, in schimb ne-am afumat destul de bine.
Am adunat TOTI lemne, am facut ceai. Prinz uscat, pe izoprene, in jurul cabanei, pe echipe. Izopren inseamna un izolator care se pune pe jos in refugii montane sau corturi , sub sacul de dormit, pt evitarea umezelii si racelii. A fost cea mai interesanta seara, probabil, a Adevarului si a Provocarii. Ne-am distrat, am ris copios, ne-am destainuit preferintele din cadrul clubului si nu numai. Tony a fost cel mai haios personaj in toata povestea, era ca o soacra, dupa ce ne-a intervievat pe toti, si-a tras chipiul pe ochi.
Stina era destul de incapatoare, oricum, e folosita sezonier de ciobani, ca loc de productie si adapost. Spre dimineata ne-am aciuat, ne-a vizitat si ursul.

28 apr 05, Ziua VI

Cerul de dimineata era senin, noi parca nici nu voiam sa plecam. Mic dejun, plecare spre Zarnesti pe la orele 10:00. Traseul de intoarcere ni s-a parut super lejer, dupa o saptamina petrecuta pe munte.
Seara dinaintea plecarii, Cheful de sfirsit. Am facut frigarui, in curte, Am avut ca oaspeti si stapinii cabanei, s-au premiat echipele si membrii care s-au evidentiat pe parcurs (tot parcursul cantonamenului am fost supravegheati, de Tony, conducatorul nostru, intr-un mod incit sa nu ne dam seama, si ni se adauga cite o biluta alba pt activitatile si comportamentul adecvat in echipe, pt cit de receptori la problemele grupului am fost, si cit de mult ne-am implicat fiecare personal in tot ceea ce s-a facut ) Eram toti tentati sa furam caietul sa vedem ce se scrie acolo. ”Secretara“, colega noastra Ani, a fost si ea la nivel. Dar secrete nu ne destainuia.
Am dansat, de fapt, am jucat “matura”, la inceput. Ne parea rau ca plecam….

29 apr 05, Ziua VII

Plecarea. Toti tristi. Daca la inceput ne gindeam ce o sa facem tocmai 5 zile departe de oras, azi nu stiam cum asa repede s-a sfirsit… De fapt, asta a fost doar inceputul!